Simpatie și Empatie

Simpatia și empatia au semnificații diferite. Adesea, mulți oameni folosesc în mod incorect temenul de simpatie și cel de empatie. Această confuzie are ca rezultat un decalaj mare în înțelegerea lor și o incapacitate de a răspunde nevoilor umane reale.

Ce este simpatia?

Simpatia este recunoașterea suferinței altora. Reacția la greutățile sau situațiile altor persoane se manifestată sub formă de întristare sau milă. Spre deosebire de empatie, există un sentiment de distanță față de altă persoană, iar dificultățile acesteia nu reprezintă ceva la care te raportezi personal sau te aștepți să împărtășești. Doar pentru că recunoaști problemele altor oameni, nu înseamnă că suferi. Simpatia se limitează la recunoașterea faptului că o persoană se confruntă cu o situație grea sau cu o dificultate. Dacă avem simpatie față de cei din jur, nu înseamnă că ne punem în pantofii lor și le simțim durerea sau supărarea. Este adevărat că o oarecare simpatie este mai bună decât niciuna, însă adevăratul obiectiv nu este doar acela de a fi plăcut, ci și de a abilita.

Ce este empatia?

Empatia este capacitatea de a înțelege pe deplin, de a te oglindi, apoi de a împărtăși expresiile, nevoile și motivațiile altei persoane. Empatia este un pas dincolo de simpatie și are o natură mai complexă. Empatia ne permite să înțelegem nu numai frustrările imediate ale celor din jur, ci și speranțele, temerile, abilitățile, limitările, raționamentul și obiectivele. Ne permite să săpăm adânc în înțelegerea oamenilor și să construim soluții care nu numai că vor rezolva o nevoie, ci îmbunătățește în mod eficient viața, eliminând durerea sau tensiunile inutile. Nu există un prag ferm care să marcheze trecerea cuiva de la simpatie la empatie.

Ce este mila?

Mila este pur și simplu atunci când îți pare rău pentru altcineva. Nu îți place situația nefericită în care se află și poate chiar vei face ceva pentru a remedia situația, dar mai ales pentru a-ți îndepărta propriile sentimente neplăcute. Este cea mai deconectată și abstractizată versiune de simpatie. Ea implică puțin efort sau înțelegere.

Ce este compasiunea?

Compasiunea este cea mai conectată și întrupată formă a empatiei. Compasiunea necesită efort de înțelegere și implicare pentru a produce o schimbare pozitivă, fiind un apel la acțiunea derivată din empatie. Este atunci când înțelegerea gândurilor sau sentimentelor altuia ne oferă imboldul de a face ceva. Recunoaștem că oamenii au propriile scopuri, dorințe și nevoi și că acționează pentru a satisface ceea ce doresc să realizeze, nu ceea ce credem că ar trebui să facă sau vor. În acest context, avem datoria sau dorința de a ajuta la schimbarea situației persoanei în bine.

Cum să practici empatia?

Lăsând deoparte ego-ul, presupunerile și fiind atenți, pentru a descoperi în comportamente, motivații și preocupări. Cerând oamenilor să ne explice lucruri, adesea vom descoperi modele mentale, strategii de rezolvare a problemelor, speranțe și temeri.

Pentru toate acestea se pot folosi întrebări deschise, precum:

Ce te face fericit? în loc de Ești fericit?
Cum v-a afectat familia? în loc de Ești aproape de familia ta?
Ce te-ar face mai puternic? în loc de Spune-mi slăbiciunile tale!

Fiți conștienți că nu știți prin ce trec oamenii și ce anume ar putea declanșa o amintire sau o dificultate.

Concluzie

Empatia este esențială, ea fiind o punte între sufletul celuilalt și cel mai mare atu al nostru. Empatia ne permite să proiectăm cu intenție, să aducem claritate, să punem accent și să pledăm pentru cei din jur.

Această abilitate ne face să fim OAMENI!