Disonanța cognitivă - influența asupra răspunsului la COVID – 19

Disonanța cognitivă se referă la disconfortul resimțit de o persoană:

  • ale cărei credințe sunt inconsistente cu acțiunile pe care le întreprinde;
  • care are, în același timp, mai multe credințe, valori sau idei contrastante;
  • care învață/află informații noi care intră în conflict cu credințele, valorile sau ideile curente.

Oamenii au dificultăți în a tolera disconfortul. Atunci când nu pot tolera, ignora sau evită situația care îl produce, vor acționa pentru reducerea nivelului disconfortului cât mai rapid, ceea ce poate însemna, uneori, angajarea în comportamente iraționale sau dezadaptative.

Din momentul în care a luat o decizie, persoana va căuta toate dovezile care susțin perspectiva inițială și va ignora tot ceea ce ar putea contrazice sau genera o altă perspectivă.

"Uneori, oamenii au o credință de bază foarte puternică. Când sunt confruntați cu dovezi care infirmă credința de bază, acestea nu pot fi acceptate. Acceptarea ar crea un sentiment extrem de inconfortabil, numit disonanță cognitivă. Și, pentru că au nevoie să protejeze credința de bază, vor raționaliza, vor ignora sau chiar nega orice nu se potrivește cu aceasta" (Frantz Fanon).

Situația incertă creată de pandemia Covid-19, informațiile contradictorii sau imprecise venite din partea persoanelor investite cu autoritate, au generat contextul pentru experimentarea disonanței cognitive. Răspunsurile comportamentele menite să reducă disonanța sunt din cele mai diverse și, uneori, nu țin cont de naționalitate.

Blamarea politicienilor, a președinților de stat, căutarea și publicarea de informații negative care să discrediteze specialiștii în medicină și sănătate publică, promovarea ideilor legate de posibile conspirații sunt câteva exemple de comportamente care aduc coerență sau senzație de confort, într-o situație de incertitudine, necunoscut, nou.

Ce ne poate ajuta să rezolvăm cu minime costuri această disonanță?

Deși dificil, ne poate fi de ajutor, în această perioadă, să ne analizăm cu mai mare atenție comportamentul, să ne întrebăm ”De ce cred asta? De ce mă comport în acest fel? Am analizat cu atenție sau am văzut doar o perspectivă care îmi justifică alegerea/acțiunile?”, să luăm decizii informate, să fim dispuși să le modificăm atunci când apar noi evidențe, să învățăm să trăim cu incertitudinea.

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!

Informații

imagine

Dragi colegi,

Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali sunt expuși frecvent la diverși factori de stres, pentru care în regim obișnuit, au dezvoltat strategii de gestionare.

Cu toate acestea, situația de urgență, cauzată de răspândirea noului tip de coronavirus, accentuează nevoia de mobilizare pe termen lung a tuturor resurselor fizice si psihice, astfel încât strategiile obișnuite ale persoanei de a face față stresului profesional pot fi insuficiente.

De aceea Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala București, a decis organizarea și lansarea Serviciului de suport și consiliere psihologică telefonică și on line - Psiho Assist, începând cu data de 06.05.2020.

Citește mai mult...

Vreau să știu despre...


EMC

Politica privind datele personale