Gestionarea conflictelor

Formarea abilităților de gestionare a conflictelor este necesară nu doar pentru a avea o viață personală împlinită, ci și pentru a menține o atmosferă pozitivă la locul de muncă. Atunci când apare un conflict, deseori primele reacții sunt cele defensive (scuze, apărare, justificare sub diferite forme) sau cele ofensive (atacuri, acuze).

Conform principiilor comunicării non-violente, gestionarea conflictelor urmărește anumiți pași meniți să restabilească o conexiune empatică, umană cu cealaltă persoană, trecând dincolo de barierele psihologice care se ridică între oameni. Iată mai jos câteva lucruri pe care le puteți face pentru a gestiona un conflict.

  1. Stabiliți o conexiune empatică, securizantă, cu persoana cu care vă aflați în conflict. Puteți face acest lucru fiind atent la mesajul comunicat și lăsând deoparte modul în care este transmis acest mesaj. Deseori, conflictele escaladează deoarece oamenii devin atenți și sensibili la modul în care li se vorbește, mesajul de dincolo de cuvinte rămânând nedescifrat.
  2. Clarificați obiectivul discuției. De multe ori, agenda personală a fiecăruia presupune ca celălalt să cedeze, să facă ceea ce se așteaptă sau dorește de la el/ea. Incepeți discuția clarificând obiectivul: de a vă înțelege reciproc nevoile, de a găsi o cale pentru ca fiecare să le poată îndeplini.
  3. Evitați: folosirea unor cuvinte care implică faptul că cealaltă parte e vinovată, că a greșit, sau care acuză rele intenții. Evitați întreruperile, analiza și critica. Aceste lucruri declanșează reacții defensive sau agresive, iar conectarea empatică se pierde.
  4. Faceți diferența între nevoile părților și strategiile utilizate pentru a le satisface. Nevoile exprimate asumat, autentic, nu folosesc expresii care să îi implice pe alții ("am nevoie să mă simt respectat", "am nevoie să fiu înțeles", "am nevoie de spațiu ca să îmi pot face treaba"), pe când strategiile invocă deseori acțiuni și persoane ("să mi se ceară opinia", "să îmi lași 15 minute de relaxare atunci când vin de la muncă", "să am un birou al meu la locul de muncă").
  5. Atunci când au fost clarificate nevoile pentru ambele părți, puteți căuta împreună strategii pentru satisfacerea acestora, căzând de comun acord asupra variantelor celor mai bune. Tatonarea disponibilității pentru anumite strategii se va face respectuos. Puteți folosi expresii ca "ai fi dispus să....?", "ai vrea să...?", evitând exprimările constrângătoare ("vreau ca tu să faci exact cum zic eu", "trebuie să faci așa") sau insinuările și condiționările ("dacă nu faci cum am cerut eu, atunci înseamnă că nu îți pasă deloc", "nici eu nu o să fac ce vrei tu, decît dacă cedezi tu acum").
  6. Schimbați atitudinea față de refuz. Cealaltă persoană are dreptul de a refuza anumite comportamente sau acțiuni, la fel ca și dumneavoastră. Atunci când nu este disponibilă să facă ceea i se cere, persoana respinge de fapt strategia, iar nu nevoia dumneavoastră. Este posibil ca în spatele unui refuz să se afle o altă nevoie a persoanei. Acest lucru înseamnă că ambele părți, cu flexibilitate, vor putea găsi strategii comune. Respectați dreptul celuilalt de a spune "nu" și căutați alternative.
  7. Alegeți împreună acele demersuri care sunt potrivite cu nevoile fiecăruia. Fiți specifici atunci când formulați strategiile, evitând formulările generale. De exemplu, "îmi doresc să mă ajuți" poate fi reformulat ca "ai fi dispus să preiei apelurile atunci când discut cu un aparținător sau cu un pacient?"

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!