Rolul emoțiilor în activitatea sistemului imunitar

Între minte și corp există o legătură puternică, de comunicare și influență reciprocă. Puteți observa acest lucru ori de câte ori un gând vă cauzează teamă și vă dă palpitații, sau atunci când, stând drept, vă simțiți mai încrezător în sine. Influența însă nu se oprește la aceste aspecte, ci merge mai în profunzime. S-a întâmplat, poate, să observați cum în perioade conflictuale în care v-ați simțit furios, în perioade de stres sau în situații în care v-ați simțit trist, să vă îmbolnăviți mai ușor.

Exprimarea emoțiilor afectează imunitatea persoanei pe termen scurt, atât în sens negativ, cât și în sens pozitiv. Studiul efectuat de Labott SM, Ahleman S, Wolever ME, Martin RB (1990) ne arată că exprimarea emoțiilor negative (de exemplu, exprimarea tristeții prin plâns, atunci când vizonezi un film înduioșător) duce la scăderea concentrației salivare de IgA. Pe de altă parte, inhibarea plânsului (atunci când, deși v-ar veni să plângeți, nu o faceți, deși tristețea rămâne) nu mai are același efect de scădere a sIgA.

În ceea ce privește afișarea emoțiilor pozitive (bucuria, amuzamentul exprimate prin râs mai discret sau în hohote), s-a constatat că acestea duc la creșterea concentrației salivare a IgA. Cu alte cuvinte, pentru imunitatea dumneavoastră, cel puțin pe termen scurt, poate fi mai benefic să alegeți să vizionați mai degrabă comedii, scene umoristice, decât filme tulburătoare, mai ales dacă știți că puteți fi ușor sensibilizat până la lacrimi.

Alte studii merg mai departe chiar, arătând că simplul fapt de a vă reaminti experiențele negative și supărătoare duce la scăderea temporară a proliferării limfocitelor T și la modificări în activitatea celulelor Natural Killer. Altfel spus, atunci când persoana se axează asupra amintirilor negative prin rememorări sau continuarea certurilor în minte, aceasta diminuează fără să știe potențialul organismului de a se apăra.

Knapp PH, et al (1992) realizează un studiu privind influențea modificărilor dispoziției asupra imunității. Atunci când persoana trece într-o dispoziție negativă, autorii au observat creșterea secreției de citokine asociate cu proliferarea limfocitelor T (IL-2), dar nu a celor asociate cu inflamația (IL-1, IL-6). Tot referitor la dispoziții, de data acesta cele pozitive, Mittwoch-Jaffe T et al (1995) au remarcat procesul opus, și anume de creștere a secrețiilor de citokine inflamatorii, dar nu a celor asociate cu proliferarea limfocitelor T.

Chiar și participarea la un conflict afectează imunitatea persoanei pe termen scurt. Un studiu asupra cuplurilor a monitorizat anumiți indicatori imunitari înainte și după o discuție aprinsă de jumătate de oră. S-a constatat faptul că femeile sunt mai predispuse la modificări imunitare decât bărbații, înregistrându-se scăderi ale citotoxicității celuelor Natural Killer și ale răspunsului proliferativ a limfocitelor T. Pe parcursul unei zile de la conflict, s-au remarcat creșteri mai accentuate ale numărului de limfocite T circulante (Kiecolt-Glaser JK, Malarkey WB, Chee M, et al (1993). Bărbații au înregistrat mai puține modificări imunitare în urma conflictelor decât femeile, dar atunci când conflictul a fost asociat cu furia și sentimentul de ostilitate cinică, s-a observat și la aceștia creșterea nivelului de cortizol, precum și a numărului și citotoxicității celulelor Natural Killer. Pe măsură ce intensitatea furiei bărbaților scădea, valorile acestor indicatori au scăzut și ele. Putem deduce de aici faptul că efectele unui mediu conflictual (acasă, dar și la locul de muncă) merg mult mai departe și mai profund decât creșterea nivelului de stres. Pe termen scurt, dar și lung, atunci când aceste evenimente sunt recurente, este afectată sistematic însăși imunitatea organismului.

Pentru a vă susține imunitatea, cultivați trărirea în prezent, aici și acum, fără a mai derula în minte nedreptățile, conflictele, evenimentele neplăcute, practicați recunoștința pentru ceea ce sunteți, aveți și puteți face, evitați conflictele și abordați diferențele de opinie în mod echilibrat, cultivați emoțiile pozitive făcând acele lucruri care vă liniștesc, vă bucură sau vă fac să râdeți, căci, pe drumul ei dinspre cămin înspre mediul exterior, social și profesional, pacea se oprește întâi în propriul corp.

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!

Informații

imagine

Dragi colegi,

Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali sunt expuși frecvent la diverși factori de stres, pentru care în regim obișnuit, au dezvoltat strategii de gestionare.

Cu toate acestea, situația de urgență, cauzată de răspândirea noului tip de coronavirus, accentuează nevoia de mobilizare pe termen lung a tuturor resurselor fizice si psihice, astfel încât strategiile obișnuite ale persoanei de a face față stresului profesional pot fi insuficiente.

De aceea Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala București, a decis organizarea și lansarea Serviciului de suport și consiliere psihologică telefonică și on line - Psiho Assist, începând cu data de 06.05.2020.

Citește mai mult...

Vreau să știu despre...


EMC

Politica privind datele personale