Râsul - aliatul imunității

Râsul, ca exprimare a amuzamentului și bucuriei, apare încă de la 2-3 săptămâni după naștere, servind ca modalitate de a răspunde la stimulii plăcuți și de a recompensa și întări comportamentele plăcute ale părinților. Râsul se nuanțează odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se dezvoltă și simțul umorului și capacitatea cognitivă de a surprinde nepotrivirile, paradoxurile, poantele.

Iar atunci când persoana, înzestrată cu suficientă inteligență, capacitate de instrospecție și detașare de sine, poate să râdă pe seama sa, chiar și (sau mai ales) în situații de disconfort, putem vorbi de umor ca mecanism matur și adaptativ de a face față propriilor tensiuni interne, acestea descărcându-se prin râs. Exemple de abordări umoristice ne-au rămas și din partea unor personalități celebre, arătându-ne că o viziune flexibilă poate fi utilizată la orice vârstă. După ce şi-a scrântit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil a afirmat: „Ştiam că la vârsta mea te scrânteşti la cap, nu la picior." Odată eliberată de excesul de tensiune, mintea se poate ocupa de abordarea constructivă a problemelor, fără a mai fi sufocată sau condusă de emoții negative.

Râsul are efecte pozitive asupra organismului

Râsul în hohote oferă corpului o scurtă „ședintă” de exerciții aerobice – ca atunci când râzi până te dor mușchii. Fără a înlocui beneficiile ședințelor regulate de sport, râsul antrenează sistemul respirator, crescând consumul de oxigen, dar și cel circulator, crescând ritmul cardiac și îmbunătățind temporar circulația. Râsul limitează eliberarea adrenalinei și noradrenalinei, hormoni specifici reacțiilor de stres, cu efect vasoconstrictor. Mai mult, odată cu râsul, în corp se eliberează oxidul nitric, un neurotransmițător cu rol de liniștire, care contribuie la dilatarea și relaxarea vaselor de sânge, dar și endorfine, care contribuie la atenuarea durerii și calmare.

În ceea ce privește sistemul imunitar, râsul amplu produce o creștere a concentrației salivare de IgA, a numărului de celule T dar și a celulelor Natural Killer, întărind astfel protecția oferită organismului. S-a observat că persoanele care au 10-15 reprize de râs de-a lungul zilei, acesta putând să varieze ca intensitate, de la un zâmbet din inimă, la un chichot și până la râsul zgomotos, cunosc o creștere a numărului de anticorpi și o reducere a simptomelor specifice stresului.

Într-un studiu realizat asupra a 52 de bărbați sănătoși, privitul unor filme umoristice timp de o oră a dus la creșterea activității celulelor NK, imunoglobinei G, A și M, efect care a durat până la 12 ore după vizionare pentru anumite imunoglobine (Berk, 2001).

Un alt studiu, realizat de data aceasta asupra unui grup de 33 de femei adulte, a indicat faptul că cea mai eficientă exprimare a umorului este râsul amplu, acesta ducând la creșterea activității celulelor NK (Bennet, 2003). Deși efectul este temporar, introducerea în programul terapeutic a ședințelor regulate de râs poate susține persoanele cu HIV sau cancer în procesul de recuperare. În viața de zi cu zi, persoanele stresate sau cu sistem imunitar scăzut pot beneficia de asemenea de efectele pozitive ale râsului asupra dispoziției, imunității și starii generale de bine.

Cum putem include râsul în viața de zi cu zi? Iată mai jos câteva metode.

  1. Privește filme de comedie, scenete umoristice, urmărește comedianți de tipul stand-up. Te va ajuta să te rupi un pic de stresul cotidian și să te destinzi.
  2. Citește sau ascultă bancuri și împărtășește-le colegilor, atunci când ai ocazia.
  3. Joacă-te cu copilul, râsul face parte din repertoriul lor zilnic.
  4. Joacă-te cu animalul de companie, sigur îți va fura câteva zâmbete.
  5. Nu te lua tot timpul în serios. Cel mai sigur umor este cel practicat de tine...asupra ta. Simțul umorului variază de la persoană la persoană și este bine să respecți limitele fiecăruia. Umorul practicat asupra altora poate fi perceput ca agresiune (ironie, sarcasm). Râzi împreună cu altă persoană, nu de acea persoană și fă diferența între contexte potrivite și nepotrivite pentru a împărtăși o abordare umoristică, dar și între persoanele care o acceptă, de cele care s-ar putea simți lezate.

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!

Informații

imagine

Dragi colegi,

Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali sunt expuși frecvent la diverși factori de stres, pentru care în regim obișnuit, au dezvoltat strategii de gestionare.

Cu toate acestea, situația de urgență, cauzată de răspândirea noului tip de coronavirus, accentuează nevoia de mobilizare pe termen lung a tuturor resurselor fizice si psihice, astfel încât strategiile obișnuite ale persoanei de a face față stresului profesional pot fi insuficiente.

De aceea Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala București, a decis organizarea și lansarea Serviciului de suport și consiliere psihologică telefonică și on line - Psiho Assist, începând cu data de 06.05.2020.

Citește mai mult...

Vreau să știu despre...


EMC

Politica privind datele personale