Influența media în construirea răspunsului personal la pandemia COVID-19

Pe măsură ce noul coronavirus s-a răspândit în întreaga lume, nevoia de informare a devenit esențială, având potențialul de a acționa atât ca factor de stabilitate dar și de destabilizare. Experți și specialiști din domeniu s-au mobilizat pentru a studia și înțelege mecanismele de acțiune și, ulterior, pentru a comunica un plan de intervenție menit să stopeze răspândirea virusului și liniștirea populației.

Noutatea și amploarea pandemiei COVID 19 a condus la o nevoie foarte mare de informare despre simptomele bolii și modalități de prevenție dar a făcut loc și pentru construirea și răspândirea diverselor teorii ale conspirației care au indus panică, revoltă, anxietate, dezorientare.

În prezent, social media reprezintă o modalitate rapidă și eficientă de căutare, împărtășire și distribuire a informațiilor despre sănătate și servicii medicale către populație. Uneori, acest canal de diseminare a informațiilor este însă o cale de a transmite mesaje amenințătoare, cu potențial de a crea panică în rândul populației, rapoarte înșelătoare și teorii ale conspirației legate de originea virusului, încălcarea drepturilor sau discriminare.

Dezinformarea creează confuzie și răspândește frica, punând piedici în implementarea unui plan eficient de prevenire și control a pandemiei. Așa cum afirma directorul general al OMS, „dezinformarea asupra coronavirusului ar putea fi cel mai contagios lucru în acest sens”. Când vorbim despre țările cu venituri mici și medii, cu servicii de sănătate limitate, acest lucru poate agrava situația, având în vedere faptul că nu dispun de forța de muncă/ resursele umane specializate și capacitatea financiară pentru a face față acestei epidemii. Ținând cont de aceste aspecte, guvernul, instituțiile publice implicate și profesioniștii din sănătate trebuie să stabilească și disemineze planuri și ghiduri clare, ușor de înțeles și aplicat de populația generală.

În această perioadă, în care pare că singurele modalități de a controla pandemia sunt carantina și distanțarea socială, social media oferă o posibilitate de a promova sănătatea publică și conștientizarea responsabilității fiecărei persoane de a contribui la binele comun. Acest demers este încurajat și de rezultatele unui studiu care a arătat că, în timpul epidemiei de Ebola (2014) și Zika (2015), rețelele sociale au ajutat Centrul pentru controlul bolilor să stabilească o comunicare activă cu comunitatea și să contribuie astfel la îmbunătățirea sănătății publice. De asemenea, sunt evidențe care demonstrează că informarea transparentă, folosind canalele social media, mai ales când este vorba despre o situație nefavorabilă, ajută la diminuarea incertitudinii și, implicit, la o mai bună gestionare a pandemiei.

Desigur, acestei căi de comunicare i se adaugă mass-media generală, care poate să susțină sau să pună piedici în gestionarea situației. Lipsa unui control riguros înainte ca informațiile să fie difuzate către publicul general, exprimarea unor opinii personale de către persoane publice, fără a fi însă specialiști într-un domeniul asociat sănătății publice, sunt doar câteva aspecte care pot să conducă la dificultăți în controlul pandemiei. La fel, răspândirea unor informații care au potențialul de a denigra imaginea unor profesioniști care asigură transmiterea unor mesaje de specialitate pentru publicul larg, conduce la diminuarea încrederii în sistem și predispune la a acorda credit unor teorii ale conspirației. Deși intențiile mass-media sunt legate de dreptul la informare și sancționarea abaterilor de la conduita legală și profesională, fără a fi riguros documentate și fără a analiza în perspectivă efectele știrilor în rândul populației generale, acestea pot să conducă mai degrabă la efecte profund negative.

Intervine astfel, dincolo de controlul guvernamental și instituțional, responsabilitatea personală de a alege surse de informare oficiale pentru a ne modela reacția în fața acestei pandemii, să supunem analizei logice informațiile primite sau să confirmăm informațiile cu persoane de încredere/profesioniști, să evităm să petrecem mult timp ascultând sau vizionând emisiuni în care invitații nu sunt specialiști, dar emit păreri despre felul în care ar trebui gestionată situația sau care folosesc informația în scopul promovării personale ori a denigrării altora.

Având în vedere că tendința actuală este ca virusul să se răspândească mult prea repede pentru a putea fi oprit, există încă multe lecții pe care le vom avea de învățat legat de felul în care putem face față acestei pandemii și de a elabora standarde durabile de abordare a unor eventuale viitoare pandemii.

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!

Informații

imagine

Dragi colegi,

Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali sunt expuși frecvent la diverși factori de stres, pentru care în regim obișnuit, au dezvoltat strategii de gestionare.

Cu toate acestea, situația de urgență, cauzată de răspândirea noului tip de coronavirus, accentuează nevoia de mobilizare pe termen lung a tuturor resurselor fizice si psihice, astfel încât strategiile obișnuite ale persoanei de a face față stresului profesional pot fi insuficiente.

De aceea Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala București, a decis organizarea și lansarea Serviciului de suport și consiliere psihologică telefonică și on line - Psiho Assist, începând cu data de 06.05.2020.

Citește mai mult...

Vreau să știu despre...


EMC

Politica privind datele personale