Surse ale neclarității în comunicare

Comunicarea reprezintă, înainte de toate, un schimb de informații – motiv pentru care claritatea este esențială pentru transmiterea și înțelegerea mesajelor. Fie că vorbim de mediul profesional sau de cel personal, neînțelegerile pot fi declanșate de imprecizia limbajului folosit și de faptul că, deseori, oamenii presupun că au fost înțeleși fără a verifica acest lucru.

Iată mai jos câteva surse ale impreciziei în comunicare, precum și modalități de a le gestiona:

1. Generalizările reprezintă extinderea unei concluzii asupra unei game largi de situații. Deși acest lucru este în regulă atunci când este fundamentat științific, în viața de zi cu zi generalizările produc sau alimentează suferința. Generalizările pot fi ușor recunoscute prin cuvintele folosite: niciodată, mereu, tot timpul, întotdeauna, toți, toată lumea, nimeni. Practicați reformularea atunci când vă surprindeți pe punctul de a folosi generalizările. „Niciodată nu mă ajuți!" poate deveni „Nu m-ai ajutat în situația aceea".

2. Omisiunile apar atunci când persoana oferă informația fragmentat, uneori presupunând că interlocutorul subînțelege lucrurile nespuse. Le putem detecta în limbaj, atunci când folosim comparații ...fără termen de comparație („Pacientul acela este mai problematic"), clasificări fără argumente („Sunt furios/incapabil"), pronume demonstrative („ceilalți zic că..."), expresii impersonale („se crede că/ se zice că"). De exemplu, zvonurile circulă deseori sub această mască impresonală, cu răspândire rapidă, iar efectele lor pot fi dăunătoare, cauzând temeri, anxietate, stres, denigrări, ostilitate la nivelul echipei de lucru, fără a avea un fundament solid.

3. Distorsionarea limbajului se produce când persoana exprimă modificat realitatea, astfel încât aceasta să fie congruentă cu lumea sa internă. Acest lucru se întâmplă atunci când, de exemplu, persoana face legături între cauze și efecte nepotrivite, când interpretează comportamentele celorlalți și atribuie intenții fără a verifica dacă sunt reale („Colega mea tace, deci nu vrea să mă ajute").

Primul pas pentru îmbunătățirea comunicării cu pacienții și colegii este recunoașterea acestor surse de neclaritate și adresarea de întrebări clarificatoare. În felul acesta, pot fi stopate conflictele încă din fază incipentă, procesul comunicării se poate centra pe esența problemelor, iar încărcătura emoțională alimentată de efortul de a umple golurile unei comunicări vagi poate fi dispersată.

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!

Informații

imagine

Dragi colegi,

Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali sunt expuși frecvent la diverși factori de stres, pentru care în regim obișnuit, au dezvoltat strategii de gestionare.

Cu toate acestea, situația de urgență, cauzată de răspândirea noului tip de coronavirus, accentuează nevoia de mobilizare pe termen lung a tuturor resurselor fizice si psihice, astfel încât strategiile obișnuite ale persoanei de a face față stresului profesional pot fi insuficiente.

De aceea Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala București, a decis organizarea și lansarea Serviciului de suport și consiliere psihologică telefonică și on line - Psiho Assist, începând cu data de 06.05.2020.

Citește mai mult...

Vreau să știu despre...


EMC

Politica privind datele personale