Ascultarea activă

Cei mai mulți dintre noi ne considerăm "buni ascultători" și chiar am putea fi, însă vizăm să fim și mai buni.

Scopul ascultării active trebuie să fie o ascultarea atentă, care să ofere un răspuns empatic, astfel încât o persoană să se simtă auzită (Levitt, 2001). Ascultarea activă este o abilitate practică în care este implicată concentrare intelectuală și emoțională.

O comunicare eficientă este, desigur, necesară pentru toate tipurile de muncă. Însă, am putea argumenta că în asistența medicală, în cazul unei comunicări slabe există mai multe de pierdut, cum ar fi de exemplu viața unei persoane.

Acest articol va discuta conceptul de ascultare activă oferind pași pentru o ascultare activă și o comunicare mai bună, atât în timpul muncii, cât și în afara muncii dumneavoastră.

Ce este ascultarea activă?

Ascultarea activă este modalitatea prin care acordăm atenție completă la ceea ce spune o altă persoană. Ascultarea atentă implică să arătăm interes, să acordăm timp și, foarte important, să ne abținem de la întreruperi.

Ascultarea activă înseamnă a auzi mai mult decât spune ceea ce se spune vorbitorul. De aceea, ascultăm nu doar conținutul, ci și intenția și sentimentul vorbitorului (Jahromi și colab., 2016).

Există patru categorii principale de ascultători: non-ascultători; ascultător marginal; ascultător evaluativ; ascultător activ. Ascultarea activă este cea mai înaltă categorie de ascultare realizabilă. În esență, ascultarea activă are trei criterii principale: demonstrarea unui interes clar față de mesajul unui vorbitor prin semnale non-verbale; abținerea de la judecarea și reflectarea mesajului vorbitorului, evitând următoarea parafrazare verbală: "Corectează-mă dacă greșesc, dar ceea ce spui este..."; solicitând vorbitorului să elaboreze convingeri, sentimente și experiențe (Weger Jr. și colab., 2014).

Cum să fii un ascultător activ?

Rolul pe care îl joacă ascultarea activă într-o comunicare eficientă este acela de a face o altă persoană să simtă că ceea ce spune este important. Acest lucru se realizează prin utilizarea unor indicii verbale și non-verbale.

Indicii verbale: încurajarea verbală; reflectarea conținutului și a sentimentelor vorbitorului; rezumând inteligent cuvintele și scopul vorbitorului. Sugestii de expresii verbale care conduc spre o ascultare activă:

  • Spune-mi mai multe despre...
  • Doar pentru a mă asigura că înțeleg ceea ce spui este...
  • Mă bucur să ascult dacă vrei să vorbești despre...
  • Cum te-ai simțit atunci când s-a întâmplat...

Indicii non-verbale: postură atentă; expresie facială; menținerea contactului vizual; tăcere atentă.

Care sunt dovezile ascultării active?

Câțiva cercetători au studiat eficiența ascultării active. În acest sens, au folosit 115 pacienți pentru a testa impactul a trei tipuri de răspunsuri utilizate în conversație: ascultarea activă, sfatul sau simpla recunoștință. Rezultatele au indicat faptul că pacienții care au primit răspunsuri de ascultare activă s-au simțit mai înțeleși, decât pacienții cărora li s-au oferit sfaturi sau recunoștință. În plus, ratele de satisfacție privind comunicarea au fost considerate mai mari la pacienții care au primit ascultare activă sau sfaturi. Aceste rezultate sunt interconectate și cu o gamă largă de interacțiuni pozitive ca rezultat al relației.

Puncte de luat în considerare

  • Se estimează că, deși ascultarea reprezintă o cantitate semnificativă din comunciarea noastră, păstrăm mai puțin de 25% din informațiile pe care le auzim.
  • Nu vă puteți concentra pe deplin atenția asupra vorbitorului, atunci când faceți mai multe lucruri în același timp.
  • Încercați să nu vă dați aere de superioritate, ci intrați într-o conversație cu mentalitatea că aveți de învățat ceva nou.
  • Mai degrabă folosiți întrebări deschise, decât să spuneți vorbitorului cum se simte.
  • Concentrați-vă pe contextul vorbitorului, fără să vă referiți la propriile sentimente și experiențe.
  • Dacă dați sfaturi, nu înseamnă că sunteți un ascultător mai puțin bun, ci așteptați o pauză în conversație pentru a da sfaturi.
  • Într-un cadru clinic, poate fi inadecvat să faceți paralele între experiența vorbitorului și experiența dumneavoastră, studiile constatând că pacienții nu consideră acest lucru util.

Concluzie:

Ascultarea atentă și răspunsul empatic, astfel încât o persoană să se simtă auzită, este crucială în mediile de sănătate, deoarece pacienții se află într-o poziție vulnerabilă și, prin urmare, ar putea avea dificultăți în exprimarea preocupărilor lor.

Deoarece sunteți în poziția de putere, ar fi de preferat să: creați un mediu în care să se simtă în siguranță și în care să vorbiți; să încurajați cealaltă persoană să vorbească deschis; să ascultați activ.

Bibliografie:

Levitt, D.H., 2001, Ascultarea activă și autoeficacitatea: accent pe o micro-abilitate, The clinical Supervisor, vol. 20, pp. 101-115.
Jahromi, V.K.; Tabatabaee, S.S.; Abdar, Z.E.; Rajabi, M., 2016, Ascultarea activă: cheia comunicării de succes în spitale, Medic electronic, vol. 8 (3), pp. 2123-2128.
Weger, H.W.; Bell, G.C.; Minei, E.M.; Robinson, M.C., 2014, Eficacitatea relativă a ascultrii active în interacțiunile inițiale, The international Journal of Listening, vol. 28 (1), pp. 12-31.

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!

Informații

imagine

Dragi colegi,

Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali sunt expuși frecvent la diverși factori de stres, pentru care în regim obișnuit, au dezvoltat strategii de gestionare.

Cu toate acestea, situația de urgență, cauzată de răspândirea noului tip de coronavirus, accentuează nevoia de mobilizare pe termen lung a tuturor resurselor fizice si psihice, astfel încât strategiile obișnuite ale persoanei de a face față stresului profesional pot fi insuficiente.

De aceea Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala București, a decis organizarea și lansarea Serviciului de suport și consiliere psihologică telefonică și on line - Psiho Assist, începând cu data de 06.05.2020.

Citește mai mult...

Vreau să știu despre...


EMC

Politica privind datele personale