Surse de stres și mecanismele de adaptare accesate de asistenții medicali în timpul pandemiei

Noutatea, aria și viteza de răspândire, lipsa unui tratament standard, accesibil și eficient sunt doar câteva aspecte care fac din pandemia COVID-19 o provocare la nivel mondial.

Dacă pentru multe persoane soluția, identificată și recomandată la nivel global, de a reduce interacțiunea socială și de a lucra de acasă este aplicabilă, pentru profesioniștii din domeniul îngrijirilor de sănătate acest lucru este imposibil. Mai mult, aceștia sunt expuși zilnic pericolului de infectare, intrând în contact cu persoane diagnosticate sau potențial infectate, precum și stresului derivat din expunerea la suferința pacienților, a îngrijorărilor aparținătorilor, din condițiile de lucru și accesul insuficient la resurse indispensabile.

Presiunea, frustrarea, discriminarea, izolarea, lipsa contactului cu familia, epuizarea, negarea, furia, dificultățile legate de somn, frica sunt elemente care fac parte din tabloul zilnic al celor care lucrează în sistemul medical. Conform studiilor, intensitatea acestora este mai crescută în rândul asistenților medicali, fapt explicabil prin interacțiunea directă și susținută a acestora cu pacienții.

O analiză a factorilor care contribuie la suferința psihologică a asistenților medicali, medicilor și a altor profesioniști din sănătate, care acordă îngrijire directă pentru pacienții diagnosticați pozitiv, punctează drept principale surse:

  • Epuizarea fizică și suprasolicitarea emoțională derivată din creșterea numărului de pacienți cu forme acute ale bolii, de toate vârstele, a căror stare se poate deteriora rapid
  • Îngrijirea și preocuparea pentru colegii care se infectează și uneori ajung chiar la deces
  • Insuficient acces la echipament de protecție personală și, implicit, creșterea intensității temerilor de a contacta virusul
  • Preocuparea de a nu infecta persoanele apropiate, în mod special persoanele mai în vârstă sau cu boli cronice
  • Insuficiența echipamentelor medicale, necesare pentru îngrijirea pacienților cu forme severe de COVID-19
  • Anxietate legată de asumarea unor roluri clinice noi, insuficient cunoscute și volumul de muncă crescut
  • Acces limitat la servicii de sănătate mentală pentru a face față distresului psihologic, depresiei, anxietății sau reticență în a accesa aceste servicii

Deși situația este aceiași pentru toți, impactul emoțional este diferit de la persoană la persoană. Aceste diferențe sunt explicabile prin apelul la diferite mecanisme de coping pe care fiecare persoană le utilizează pentru a face față evenimentelor stresante. Cercetătorii au identificat două strategii generale de coping: copingul centrat pe probleme al cărei scop este rezolvarea problemei sau implementarea acțiunii care să schimbe situația și copingul centrat pe emoții care are scopul de a reduce distresul emoțional asociat situației. Emoțiile acționează ca factori declanșatori ai anumitor comportamente; frica duce la comportamente de evitare sau evadare din situație pentru autoprotecție, furia duce la dorința sau comportamentul de a ataca, dezgustul duce la senzație și comportamente de eliminare a substanței/alimentului ingerat. Mai mult, anumite emoții orientează persoana spre utilizarea unor strategii de coping specifice, o persoană care simte furie fiind înclinată să folosească strategii de coping activ iar o persoană care este tristă alegând mai degrabă o strategie de coping pasiv (non-activ) precum evitarea sau acceptarea problemei.

Studiile realizate în cursul pandemiei COVID-19 indică faptul că asistenții medicali din linia întâi au un nivel mai ridicat de anxietate, frică și stres față de cei care nu au contact direct cu persoane infectate. Gama de emoții resimțite variază de la neputință la încredere, de la frică la mobilizare, de la vină și autoblamare la furie și nemulțumire, de la apropiere la singurătate. Stilurile de coping folosite variază de asemenea de la cel centrat pe probleme la cel centrat pe emoții, primul fiind cel mai relevant pentru gradul de anxietate al asistenților medicali. Cu cât se iau mai multe măsuri pentru a face față epidemiei cu atât nivelul de anxietate crește. Cu cât gradul de conștientizare este mai ridicat cu atât înțelegerea potențialului contagios și letal al acestui nou virus este mai bună, rezultând mai multă frică și fenomenul "cu cât te descurci mai mult, cu atât te temi mai mult". Aceasta înseamnă că cu cât asistentul medical este mai îngrijorat, cu atât va căuta mai mult să rezolve problema, ceea ce pe termen lung ar putea însă să ducă la fenomenul de epuizare profesională. De aceea este important ca strategia la nivel de spitale să aibă în vedere acest aspect și să implementeze soluții care să creeze un mediu optimist și să garanteze siguranța personală a asistenților medicali, permițându-le astfel să continue cu cea mai înaltă calitate a îngrijirii pacienților pentru a câștiga lupta împotriva acestei epidemii.

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!

Informații

imagine

Dragi colegi,

Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali sunt expuși frecvent la diverși factori de stres, pentru care în regim obișnuit, au dezvoltat strategii de gestionare.

Cu toate acestea, situația de urgență, cauzată de răspândirea noului tip de coronavirus, accentuează nevoia de mobilizare pe termen lung a tuturor resurselor fizice si psihice, astfel încât strategiile obișnuite ale persoanei de a face față stresului profesional pot fi insuficiente.

De aceea Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala București, a decis organizarea și lansarea Serviciului de suport și consiliere psihologică telefonică și on line - Psiho Assist, începând cu data de 06.05.2020.

Citește mai mult...

Vreau să știu despre...


EMC

Politica privind datele personale