Ce sunt distorsiunile cognitive?

În fiecare moment, miliarde de gânduri trec prin mintea oamenilor de pretutindeni. Unora li se acordă mai multă atenție, altele sunt lăsate să treacă fără a fi creditate. Unele se transformă în acțiune, altele devin repere sau credințe despre viață. Unele sunt de ajutor pentru a depăși momente dificile, altele creează suferință sau amplifică suferința pre-existentă.

Tendința, firească, este de a avea încredere în gândurile noastre și de a ne ghida comportamentul în funcție de ele, având experiența situațiilor în care ne-au alertat atunci când a existat un pericol sau ne-au ghidat în a rezolva o problemă. Sunt însă și situații în care este important să analizăm sau să căutăm argumente care susțin sau infirmă gândul, înainte de a acționa conform acestuia. Mintea noastră face în permanență conexiuni între gânduri, idei, acțiuni și consecințe, chiar dacă acestea au sau nu o legătură de cauzalitate între ele. Spre exemplu, dacă ceva bun ni s-a întâmplat, atunci când purtam brățara primită de la cel mai bun prieten, vom tinde să purtăm mereu acea brățară pentru a ne purta noroc, deși nu putem demonstra că aceasta a fost cauza succesului.

Aceste tendințe sunt cunoscute sub numele de distorsiuni sau erori cognitive și reprezintă perspective biasate asupra noastră și a lumii din jur. Biasarea derivă din experiențe și concluzii personale, care au fost validate și re-validate de-a lungul timpului, făcând și mai dificil de recunoscut că ar putea fi ceva ce ar putea să ne facă rău. Deși formele și conținutul este diferit, distorsiunile cognitive au în comun faptul că sunt tendințe sau tipare de gândire și credințe, sunt false, neadevărate și au potențialul de a produce prejudicii psihologice.

Deși este mai ușor să recunoaștem aceste tipare de gândire la ceilalți, este important să admitem că fiecare persoană are credințe sau tendințe de interpretare distorsionate. Cele mai frecvente tipuri de distorsiuni cognitive sunt:

  • Gândire de tip alb sau negru (gândire dihotomică): "Nimeni nu mă place", "Toată lumea este rea", "Nu am nimic valoros de oferit", "Dacă nu pot să fiu printre primii mai bine nu mai încerc"
  • Etichetare: "Sunt un om de nimic", "Sunt un împiedicat"
  • Desconsiderarea pozitivului: "Nu am făcut cine știe ce, am avut noroc", "Oricine ar fi putut să obțină aceleași rezultate ca și mine"
  • Filtrarea negativă: "Colegii (2 din 15) mă consideră un impostor", "Nimic nu îmi iese cum trebuie"
  • Personalizarea (asumarea unei responsabilități sau o vină exagerată în raport cu situația): "Doar eu sunt de vină pentru eșecul echipei mele", "Este doar vina mea că excursia asta a fost neplăcută, eu am propus să facem asta"
  • Citirea gândurilor: "O să plece și o să vorbească despre cât de prost sunt", "Șeful meu crede că sunt un ratat"
  • Ghicirea viitorului: "O să fie un dezastru, o să mă fac de râs în fața întregii săli", "O să iau cea mai mică notă"
  • Orientarea spre regrete: "Dacă aș fi ales mai bine aș fi putut să fiu și eu cineva azi"
  • Gândirea emoțională: "Mă simt foarte rău, simt că nu trebuie să mai încerc, trebuie să renunț", "Simt că nu sunt în stare și am făcut pe toată lumea să mă urască"
  • Compararea incorectă: "Colegul a putut să facă din prima ce i s-a cerut, eu nu sunt în stare", "Vecinul meu are succes și și-a cumpărat mașină nouă, eu de ce nu pot?"
  • Blamarea: "Din cauza soției beau atât de mult, nu este niciodată mulțumită", "Din cauza ta, că nu m-ai încurajat suficient, mi-am ratat viața"
  • Catastrofizarea: "O să fie de nesuportat să trăiesc singur", "Nu voi putea trece peste asta"

Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică este disponibil tuturor asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din București. Pentru mai multe detalii privind programul de consiliere ne puteți scrie la psihoassist@oammrbuc.ro sau puteți accesa PSIHO-ASSIST: Serviciul de suport și consiliere psihologică telefonică și online pentru membrii OAMGMAMR filiala București

Suntem alături de voi!

Informații

imagine

Dragi colegi,

Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali sunt expuși frecvent la diverși factori de stres, pentru care în regim obișnuit, au dezvoltat strategii de gestionare.

Cu toate acestea, situația de urgență, cauzată de răspândirea noului tip de coronavirus, accentuează nevoia de mobilizare pe termen lung a tuturor resurselor fizice si psihice, astfel încât strategiile obișnuite ale persoanei de a face față stresului profesional pot fi insuficiente.

De aceea Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, filiala București, a decis organizarea și lansarea Serviciului de suport și consiliere psihologică telefonică și on line - Psiho Assist, începând cu data de 06.05.2020.

Citește mai mult...

Vreau să știu despre...


EMC

Politica privind datele personale